De ce putem să fim veseli în exterior când suntem trişti, iar invers nu? De ce fericirea o afişăm cu naturaleţe, iar tristeţea pare o joacă de copil? De ce nu suntem trişti când suntem trişti? Ne minţim că trece mai repede dacă afişăm o faţă veselă?
De ce suferim după cineva, în loc să ne bucurăm că ne-am eliberat? De ce încercăm să salvăm o relaţie, chinuindu-ne mai mult? De ce preferăm tristeţea şi tânjim după fericire? De ce putem râde când sufletul ne plânge? De ce mimăm fericirea când universul nostru e năruit?
Velvet Orchid de Tom Ford: Mister, Lux și Feminitate
Acum 3 săptămâni
Postări
9 comentarii:
Intrebari elementare,insa probabil natura noastra de cacat ne face sa afisam uneori ceea ce nu suntem...
pentru ca ne place sa purtam masti si ne e frica sa privim adevarul in oglinda, e simplu.
1. De ce suferim după cineva, în loc să ne bucurăm că ne-am eliberat?
Pentru ca intotdeauna vrem ceea ce nu (mai) putem avea. Asa suntem conceputi. Iarba din curtea vecinului intotdeauna e mai verde.
2. De ce încercăm să salvăm o relaţie, chinuindu-ne mai mult?
Asta nu o inteleg pentru ca nu mi s-a intamplat sa vreau sa resuscitez vreo relatie. Cand e sa moara, moare si gata. Acceptam doar, eventual pastram loc de "salut" pe strada. Sa ramanem prieteni e putin impropriu spus, multi nu se mai pot aduna incat sa mentina prietenia. Eu nu am nicio problema in aceasta directie, chiar imi face placere sa depanez amintiri cu vreun fost la o terasa, sa radem de vremurile vechi si sa gustam lucrurile care ne-au aruncat intr-o amicitie frumoasa.
3. De ce preferăm tristeţea şi tânjim după fericire?
Asimilam doar minusurile. Deh, avem si noi defectele noastre (nu se pune ca le avem cu carul).
4. De ce putem râde când sufletul ne plânge?
Din dorinta de a vrea de partea noastra doar binele. Desi mai mult il sufocam tinand durerea in noi mai mult decat o putem duce.
5. De ce mimăm fericirea când universul nostru e năruit?
Din lenea de a reconstrui universul. Aruncam responsabilitatile in seama viitoarelor generatii si asteptam ca ei sa faca ceva. Asa si cu incalzirea globala.
zambim cand suntem tristi pentru ca vrem sa parem puternici,ne mintim ca o sa fie bine... vrem ca "tristetea" noastra sa fie a noasta si atat...
Poate pentru ca nu vrem sa-i intristam si pe cei din jur...sau poate pentru ca "multi stiu cum arati,putini stiu cine esti"
Eu te-am trecut in blogrolul IN ATENTIA GIGELITATII, bucuros de sentimentu-i reciproc. ;)
Seara faina azi si zi buna maine!
pentru ca " de ce?" poate fi uneori o intrebare retorica...sunt multe intrebari la care nu putem da un raspuns bun sau rau....
si totusi de ce?
Pentru că ne gândim că este loc şi de mai bine, ori de mai rău, după caz. Şi ne mai gândim că, totuşi, în lumea asta mare, nu suntem noi cei mai oropsiţi. Şi pentru că putem, că reuşim să nu cădem. PS: Mersi
De ce? Pentru ca in fiecare din noi exista un dram sau mai mult de masochism. Daca nu ne chinuie fizic nimeni sigur ne chinuim noi singuri sufletul. "De ce încercăm să salvăm o relaţie, chinuindu-ne mai mult?" - la intrebarea asta, eu nu gasesc raspuns. Daca il stie cineva, il rog sa imi vanda si mie raspunsul. :(
Trimiteți un comentariu